Buletinul cu domiciliul în străinătate: ce e adevărat, ce nu e încă
În grupurile de diaspora circulă două afirmații care par să se contrazică: „buletinul nu se face la consulat" și „am depus deja buletinul copilului la consulat, e lege nouă". Amândouă au un sâmbure de adevăr — pentru că sunt două proceduri diferite, apărute aproape în același timp. Pagina asta le desparte, cu sursele oficiale pe masă.
Fără cont · Începi gratuit · 30 de secunde
Ce s-a schimbat, de fapt
Până în 2025, un român cu domiciliul mutat oficial în străinătate (statut CRDS) nu putea avea carte de identitate românească — doar pașaport CRDS. Curtea de Justiție a UE a decis în cauza C-491/21 că refuzul e contrar dreptului european, iar România a răspuns prin OUG 17/2025, publicată în Monitorul Oficial pe 27 martie 2025.
Ce introduce OUG 17/2025
Un articol nou (28^1) în legea actelor de identitate: cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot cere cartea electronică de identitate, care poartă — în format digital, nu tipărit — mențiunea „fără domiciliu în România". Nu e un card special: e CEI obișnuită, cu domiciliul consemnat electronic în afara țării.
Tot din 2025 a căzut și legarea de localitate: din 1 august 2025, cererea pentru CEI se depune la ORICE serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, indiferent unde ai avut ultima adresă. Pentru diaspora, asta înseamnă că drumul în țară nu mai trebuie să treacă prin orașul de origine.
Cine o poate cere și cu ce condiții
Trei condiții, direct din lege (art. 28^1):
Condițiile pentru CEI „fără domiciliu în România"
1. Pașaport CRDS valid — electronic sau temporar — cu țara de domiciliu menționată în el.
2. Documente oficiale din țara gazdă care dovedesc reședința acolo.
3. Cont validat în Platforma HUB de servicii a MAI (hub.mai.gov.ro). Minorii sub 18 ani sunt exceptați de condiția contului.
Dacă pașaportul CRDS lipsește sau e expirat, el vine primul — fără el nu se poate depune cererea.
Ce NU se poate încă: depunerea la consulat
Legea prevede și depunerea cererii de CEI la misiunile diplomatice și oficiile consulare — dar etapa consulară nu e activă. Formularea oficială: CEI va putea fi solicitată la consulate „ulterior, la o dată care va fi comunicată public". Până la acel anunț, cererea merge prin HUB, iar etapele fizice se fac în România.
Nu-ți lua programare la consulat pentru CEI
Consulatul nu primește azi cereri pentru cartea electronică de identitate — nici pentru cei cu domiciliul în străinătate, nici pentru reînnoiri. Programarea făcută pentru asta e un drum pierdut. Ce SE depune la consulat e altceva: prima carte de identitate a minorului de 14 ani — vezi secțiunea următoare.
Confuzia din grupuri: „dar cineva chiar a depus buletinul la consulat"
Da — și e perfect real, doar că e altă procedură: minorul care a împlinit 14 ani și se află în străinătate poate depune cererea pentru PRIMA carte de identitate chiar la consulat, personal, însoțit de un părinte. Procesarea durează aproximativ 6 luni, iar serviciul e gratuit. Procedura există de dinainte de OUG 17/2025 și e documentată pe paginile oficiale ale consulatelor.
De aici confuzia: două rute cu public diferit — copilul la prima carte (consulat, cu răbdare) și adultul CRDS (online prin HUB, cu drum la SPCLEP pentru biometrie) — au ajuns în aceleași discuții de grup ca și cum ar fi una singură.
Paginile care se leagă de asta
Buletin vs. pașaport la consulat
Harta completă: ce se face la consulat și ce se face în România.
Primul buletin la 14 ani, din diaspora
Ruta consulară a minorului, pas cu pas.
CEI sau CIS — care ți se potrivește
Diferențele care contează când alegi tipul de carte.
Buletinul prin procură
Ce mai funcționează prin împuternicit și ce nu.
Pași de urmat
Verifică-ți pașaportul CRDS
Îți trebuie pașaport CRDS valid — electronic sau temporar — cu țara de domiciliu menționată. Dacă nu-l ai, el vine primul: e și condiția legală pentru CEI fără domiciliu în România.
Fă-ți cont validat în Platforma HUB (hub.mai.gov.ro)
Cererea se depune online, din contul validat. Alege serviciul dedicat cetățenilor cu domiciliul în străinătate, completează formularul și încarcă documentele — inclusiv dovada reședinței din țara gazdă.
Programează etapa fizică la un SPCLEP — oricare
Biometria nu se face de la distanță. Din 1 august 2025, cererea CEI se primește la orice SPCLEP din România, indiferent de domiciliu — alege-l pe cel care îți cade în drum când vii în țară.
Ridici cartea cu mențiunea digitală „fără domiciliu în România"
Taxa standard este 70 RON. Dacă între timp te muți înapoi în România, mențiunea se schimbă electronic cu noua adresă — documentul rămâne.
Întrebări frecvente
Există „buletinul cu domiciliul în străinătate"? Am auzit că legea e adoptată.
Da, există: OUG 17/2025 (Monitorul Oficial, 27 martie 2025) permite cetățenilor români cu domiciliul în străinătate să ceară cartea electronică de identitate, cu mențiunea digitală „fără domiciliu în România". Cererea se depune prin contul validat din Platforma HUB a MAI. Nu e un card diferit — e CEI obișnuită, cu domiciliul consemnat electronic ca fiind în afara României.
Pot depune cererea pentru acest buletin la consulat?
Încă nu. Etapa consulară e anunțată oficial, dar „la o dată care va fi comunicată public" — până atunci cererea CEI pentru cei fără domiciliu în România merge prin Platforma HUB, iar etapele cu prezență fizică se fac la SPCLEP, în România. Nu îți lua programare la consulat pentru asta: pierzi drumul.
Dar am văzut pe grupuri că cineva a depus buletinul unui copil chiar la consulat. Cum se explică?
E o procedură diferită, mai veche: PRIMA carte de identitate a minorului care a împlinit 14 ani se poate depune la consulat, personal, cu un părinte — cu termen de procesare de aproximativ 6 luni, gratuit. Aceea nu e CEI „fără domiciliu în România", ci primul act de identitate al copilului. Cele două proceduri se confundă des exact pentru că au apărut aproape în același timp.
Ce condiții trebuie să îndeplinesc pentru CEI fără domiciliu în România?
Trei lucruri, conform art. 28^1 din OUG 97/2005 (introdus prin OUG 17/2025): pașaport CRDS valid — electronic sau temporar, cu țara de domiciliu menționată; documente oficiale străine care dovedesc reședința în acea țară; și un cont validat în Platforma HUB a MAI. Minorii sub 18 ani sunt exceptați de condiția contului.
Cât costă și unde dau amprentele?
Taxa este cea standard pentru CEI, 70 RON — gratuitatea PNRR s-a încheiat pe 29 august 2026. Biometria nu se poate face de la distanță: pașii cu prezență fizică se fac la SPCLEP, iar din 1 august 2025 cererea CEI se primește la ORICE SPCLEP din țară, indiferent de domiciliu sau reședință — deci nu mai depinzi de o anumită localitate.
Ce se întâmplă dacă mă mut înapoi în România?
Păstrezi cartea electronică de identitate: mențiunea „fără domiciliu în România" se modifică electronic cu noua adresă, fără să refaci tot documentul.
Mai am nevoie de CEI dacă am deja pașaport CRDS?
Depinde ce vrei de la ea. Pentru călătorie și identificare, pașaportul CRDS acoperă aproape tot. CEI aduce în plus călătoria în UE fără pașaport și, mai ales, accesul la serviciile digitale românești cu certificat (ANAF, semnătură electronică) — pentru mulți din diaspora, ăsta e motivul real.
Nu știi dacă situația ta cere CEI, pașaport CRDS sau amândouă?
Wizard-ul îți spune exact ce documente ai nevoie pentru cazul tău — inclusiv ce s-a schimbat în 2025-2026.
Vezi și: ce se face la consulat vs. în România →Surse: OUG 17/2025 (M.Of. 27.03.2025) · anunțul MAI din 28.03.2025 · carteadeidentitate.gov.ro · pagina consulară MAE · verificate de ActeRO pe 2
ActeRO nu este consulat și nu oferă consultanță juridică. Programările oficiale sunt gratuite. Informațiile pot fi actualizate — verifică întotdeauna sursa oficială pentru cazuri specifice.