Consimțământul părintelui care rămâne: ieșirea minorului din România cu un singur părinte
Dacă pleci din România doar cu tine și cu copilul, întrebarea este simplă: ai nevoie de acordul celuilalt părinte? De regulă, da — o declarație notarială, valabilă maximum 3 ani. Aici găsești când ai nevoie de ea, ce excepții există și unde o faci dacă locuiești în străinătate.
Fără cont · Începi gratuit · 30 de secunde
Regula pe scurt
Minor + un singur părinte → declarația notarială a celuilalt părinte, valabilă maximum 3 ani.
Ambii părinți
Nu e nevoie de declarație suplimentară.
Un părinte
Declarația celuilalt părinte.
Însoțitor care nu e părinte
Declarațiile ambilor părinți.
Atenție la direcție
Toată regula de mai sus privește ieșirea din România. La intrarea în țară nu se cere declarația celuilalt părinte — vezi ce îți trebuie la intrarea în România cu copilul.
Excepții — când nu mai ai nevoie de declarația celuilalt
Autoritate părintească exclusivă
Dovedită printr-o hotărâre judecătorească din care rezultă că exerciți singur autoritatea părintească. Porți hotărârea cu tine la graniță.
Celălalt părinte este decedat
Faci dovada cu certificatul de deces (tradus/legalizat, dacă e emis în străinătate).
Situații speciale prevăzute de lege
De exemplu, când celălalt părinte este decăzut din drepturile părintești sau pus sub interdicție — cu documentele care atestă situația.
Fără una dintre aceste dovezi, Poliția de Frontieră cere declarația celuilalt părinte — chiar dacă, în fapt, copilul locuiește doar cu tine.
Dacă celălalt părinte refuză să semneze
Aici se termină partea administrativă. Declarația nu poate fi înlocuită cu un formular, cu o declarație pe proprie răspundere sau cu un act de la consulat — dacă acordul e necesar și nu îl obții, calea este instanța.
Calea legală, pe scurt
În România, instanța de tutelă poate suplini consimțământul celuilalt părinte. Vei auzi și termenul ordonanță președințială — procedura urgentă folosită când situația nu suportă amânare. În alte state există echivalentul lor (în Italia, Giudice Tutelare).
Limita roșie
Nu scoate copilul din țară fără acord când celălalt părinte are custodie. Poate fi încadrat drept răpire internațională de minor (Convenția de la Haga 1980) — cu consecințe care depășesc cu mult o călătorie ratată.
Ce nu găsești aici, deliberat: ce probe contează, cât durează, ce taxe are și ce șanse ai. Sunt evaluări care depind de dosarul tău concret și de instanța sesizată — iar ActeRO nu oferă consultanță juridică. Un avocat de dreptul familiei îți spune asta în 15 minute, pe cazul tău, mai bine decât orice pagină generală.
Împărțirea utilă: partea administrativă (declarația, pașaportul, transcrierea) o poți pregăti singur; refuzul și custodia se rezolvă cu un avocat.
Unde faci declarația și cât costă
La consulatul român
Gratuit — 0€, în orice țară. Recunoscut direct în România, fără apostilă sau traducere. Cea mai simplă cale dacă locuiești în străinătate.
La notar în România
Dacă celălalt părinte este în țară. Declarația română se folosește direct la graniță.
Pentru pașii concreți din Italia (acte, cost, programare la consulat), vezi declarația/procura pentru minor Italia↔România.
Confuzia cu AST-ul francez
Declarația română ≠ AST francez
AST (autorisation de sortie du territoire) este un document francez, pentru minorii francezi care părăsesc Franța neînsoțiți de un titular al autorității părintești. Declarația din Legea 248/2005 privește ieșirea din România. Sunt acte separate, cerute de autorități diferite. Dacă ai copil român și locuiești în Franța, la granița României contează declarația română — nu AST-ul.
Vezi imaginea de ansamblu pe pagina-umbrelă despre consimțământul de călătorie pentru copil — acolo compari regula RO cu regulile țării de reședință. Dacă te întrebi dacă declarația trebuie tradusă în limba țării în care mergi, răspunsul e pe pagina despre traducerea declarației. Iar dacă întrebarea e dacă poate merge singur, fără niciun însoțitor, pragul legal e altul — vezi minorul neînsoțit și regula celor 16 ani.
Disclaimer
ActeRO nu este consulat și nu oferă consultanță juridică. Pagina rezumă regula administrativă uzuală din Legea 248/2005. În caz de refuz al celuilalt părinte, litigiu de custodie sau situație transfrontalieră complexă, consultă un avocat și autoritatea competentă. Verifică întotdeauna și informațiile oficiale de la Poliția de Frontieră și de la consulat pentru cazul tău concret.
Pași de urmat
Verifici cine însoțește copilul
Un părinte → ai nevoie de declarația celuilalt. O persoană care nu e părinte → declarațiile ambilor părinți. Ambii părinți împreună → nu e nevoie de declarație suplimentară.
Verifici dacă ai o excepție de custodie
Autoritate părintească exclusivă (hotărâre judecătorească) sau părinte decedat (certificat de deces) → nu mai ai nevoie de declarația celuilalt, dar porți dovada cu tine.
Faci programare la consulat sau la notar
Consulatul român (gratuit, 0€) sau notar în România. Declarația precizează perioada, spațiul (ex. UE) și persoana însoțitoare.
Pregătești actele de călătorie ale copilului
Pașaport sau carte de identitate valabile, plus certificatul de naștere (original/copie legalizată) pentru dovada filiației la graniță.
Păstrezi declarația pe durata valabilității
Valabilă maximum 3 ani. O poți folosi pentru mai multe călătorii în acest interval, dacă e formulată corespunzător.
Întrebări frecvente
Ies din România doar cu mine și copilul. Am nevoie de acordul celuilalt părinte?
Da. Legea 248/2005 prevede că minorul însoțit de un singur părinte poate ieși din România dacă prezintă declarația notarială de consimțământ a celuilalt părinte. Excepție: dovedești autoritatea părintească exclusivă (hotărâre judecătorească) sau celălalt părinte este decedat.
Am nevoie de declarație ca să INTRU cu copilul în România?
Nu. Legea 248/2005 privește ieșirea din România, nu intrarea. La intrarea în țară nu se cere declarația celuilalt părinte — ai nevoie doar de un document de călătorie valabil pentru copil, iar certificatul de naștere ajută la dovada filiației. Declarația îți trebuie pentru drumul invers, la ieșirea din România.
Cât timp e valabilă declarația?
Maximum 3 ani de la data emiterii. Poate acoperi mai multe călătorii în acest interval, dacă e formulată corespunzător (perioada și spațiul de destinație, de ex. statele UE).
Unde fac declarația dacă locuiesc în străinătate?
La consulatul român din țara ta sau la un notar din România. Gratuit — autentificarea consulară nu costă, iar tariful de publicitate notarială nu se percepe, pentru că nu e procură și nu se înscrie în niciun registru notarial, iar lista oficială de taxe consulare o trece explicit cu 0 euro. Este la fel în orice țară — costul nu depinde de consulat, ci de tipul actului. Dacă ești în străinătate, consulatul este de regulă cea mai simplă cale, iar declarația consulară este recunoscută direct în România, fără apostilă.
Copilul călătorește cu bunica, nu cu un părinte. Ce declarații trebuie?
Când minorul este însoțit de o altă persoană decât părinții (bunic, mătușă, prieten), sunt necesare declarațiile notariale ale ambilor părinți, plus datele persoanei însoțitoare și cazierul acesteia, în condițiile legii.
Am custodia exclusivă. Mai am nevoie de acordul celuilalt părinte?
Nu, dacă faci dovada. Prezinți hotărârea judecătorească din care rezultă că exerciți singur autoritatea părintească (sau, după caz, certificatul de deces al celuilalt părinte). Fără un astfel de document, Poliția de Frontieră cere declarația celuilalt părinte.
Declarația română e același lucru cu AST-ul francez?
Nu. AST (autorisation de sortie du territoire) este un document francez, pentru minorii francezi care ies din Franța neînsoțiți de un titular al autorității părintești. Declarația din Legea 248/2005 privește ieșirea din România. Sunt acte diferite, cerute de autorități diferite, la granițe diferite. Dacă locuiești în Franța cu un copil român, poate conta declarația română (la granița RO), nu AST-ul.
Mai e nevoie de declarație acum că România e în Schengen?
Da. Intrarea în Schengen a eliminat controalele sistematice la frontieră, dar obligațiile din Legea 248/2005 rămân în vigoare. Poliția de Frontieră poate face controale aleatorii oricând, iar declarația rămâne o cerință legală pentru ieșirea cu minorul.
Ce fac dacă celălalt părinte refuză să semneze?
Refuzul nu se rezolvă administrativ: nu există formular, declarație pe proprie răspundere sau act de la consulat care să înlocuiască acordul. Dacă acordul e necesar și celălalt părinte refuză nejustificat, calea este instanța de tutelă, care poate suplini consimțământul; vei auzi și termenul ordonanță președințială, procedura urgentă folosită când situația nu suportă amânare. În Italia, echivalentul este Giudice Tutelare. Limita fermă: nu scoate copilul din țară fără acord când celălalt părinte are custodie — poate fi încadrat drept răpire internațională de minor (Convenția de la Haga 1980). Cât durează, ce probe contează și ce șanse ai sunt evaluări care depind de dosarul concret — le discuți cu un avocat de dreptul familiei, nu le poate estima o pagină generală.
Copilul are peste 16 ani. Poate ieși din România singur, fără însoțitor adult?
Da, dar numai în trei situații prevăzute expres de Legea 248/2005, nu oricând: pentru a merge în vizită la rude; pentru studii sau pentru a participa la concursuri oficiale; pentru a urma un tratament medical fără de care viața ori sănătatea îi este pusă în pericol. În afara acestor trei cazuri, minorul de 16-18 ani are nevoie de însoțitor adult. Declarația trebuie să fie autentificată, să vină de la ambii părinți (sau de la părintele care exercită singur autoritatea, în baza unei hotărâri definitive) și să arate expres scopul călătoriei, statul de destinație și perioada. Se prezintă în original la ieșirea din țară — formatul electronic nu se acceptă, pentru că poliția de frontieră nu îl poate verifica într-o bază de date. Pentru studii sau concursuri se adaugă documente de la instituția organizatoare, iar pentru tratament, documente medicale emise sau avizate de autoritățile române. Valabilitatea acordului nu poate depăși 3 ani de la autentificare. Regula privește ieșirea din România; intrarea înapoi în țară nu cere această declarație.
Vrei declarația pentru ieșirea copilului din țară?
Pentru un singur părinte însoțitor îți trebuie declarația celuilalt părinte, valabilă 3 ani. O faci la consulat sau la notar. Wizardul îți spune exact ce documente pregătești pentru cazul tău.
Vezi cum obții declarația pentru copil →Surse: Legea 248/2005 · Poliția de Frontieră Română · consulatele României
ActeRO nu este consulat și nu oferă consultanță juridică. Programările oficiale sunt gratuite. Informațiile pot fi actualizate — verifică întotdeauna sursa oficială pentru cazuri specifice.