Dobândire vs redobândire cetățenie română: art. 10 sau art. 11?
Dacă ceri cetățenia română prin ascendenți, primul lucru de clarificat nu e dosarul, ci articolul pe care te încadrezi. Diferența dintre art. 10 și art. 11 din Legea 21/1991 decide până la ce grad de rudenie merge dreptul și ce condiții trebuie să dovedești.
Fără cont · Începi gratuit · 30 de secunde
Cele două articole, față în față
Articolul 10
- • Persoane care au pierdut cetățenia română
- • Descendenți până la gradul II (copii, nepoți)
- • Condiții: art. 8 alin. (1) lit. b)–e)
- • Se aplică și foștilor cetățeni fără cetățenie (apatrizi)
Articolul 11
- • Cetățenie dobândită prin naștere sau adopție, pierdută din motive neimputabile
- • Descendenți până la gradul III (și strănepoți)
- • Condiții: art. 8 alin. (1) lit. b), c), e) — mai puține
- • Acoperă și cazurile de ridicare a cetățeniei fără voia titularului
Nu alegi tu articolul — te încadrezi pe unul dintre ele, în funcție de cum a fost pierdută cetățenia de către ascendent. Dar merită verificat atent: art. 11 e vizibil mai generos, iar oamenii pornesc uneori pe art. 10 fără să știe că se încadrau pe celălalt.
Ce e la fel în ambele cazuri
Păstrezi cetățenia străină
Legea o prevede explicit, în ambele situații.
Domiciliul poate rămâne afară
Nu ești obligat să te muți în România.
Soțul nu e afectat
Cetățenia soțului nu se schimbă automat; el poate cere separat.
Atenție la partea care nu ține de România: unele state nu acceptă dubla cetățenie. Verifică regulile statului tău actual înainte de a depune dosarul. Vezi și pagina despre dubla cetățenie.
Unde depui dosarul dacă ești în străinătate
Cererea se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune personal — sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială și autentică — la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Se poate depune și la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.
Ce acceptă concret consulatul tău, și în ce condiții, diferă de la o misiune la alta. Verifică pagina consulatului tău înainte de a pregăti dosarul — nu presupune că procedura e identică peste tot.
Dacă ai nevoie de procură specială pentru depunere prin mandatar, ea se poate autentifica la consulat. Vezi procuri din Germania, Italia sau Franța.
După ce obții cetățenia — ce urmează
Cetățenia în sine nu îți dă și actele. După depunerea jurământului urmează partea administrativă: transcrierea actelor de stare civilă în registrele românești, apoi pașaportul și, dacă e cazul, cartea de identitate.
Ce nu acoperă pagina asta
ActeRO explică partea administrativă și consulară. Încadrarea juridică pe articolul corect, dosarele respinse, contestațiile și redobândirea pe cale judecătorească sunt chestiuni de drept, pentru care ai nevoie de un avocat. Textul de aici urmează Legea 21/1991; pentru cazul tău concret, verifică la Autoritatea Națională pentru Cetățenie sau la consulatul tău.
Pași de urmat
Stabilește pe ce articol te încadrezi
Art. 11 dacă ascendentul a dobândit cetățenia prin naștere sau adopție și a pierdut-o din motive neimputabile lui. Art. 10 în celelalte situații de pierdere. Alegerea decide gradul de rudenie acceptat și condițiile.
Verifică lanțul de rudenie și gradul
Art. 10 merge până la gradul II (copii, nepoți). Art. 11 merge până la gradul III. Adună actele de stare civilă care dovedesc lanțul complet, fără verigi lipsă.
Pregătește dovezile pentru condițiile art. 8
Art. 10 trimite la lit. b)–e), art. 11 doar la b), c) și e). Verifică exact ce ți se cere pe articolul tău — nu presupune că sunt aceleași.
Alege locul depunerii
Sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, personal sau prin mandatar cu procură specială și autentică; sau misiunea diplomatică/oficiul consular. Verifică la consulatul tău ce acceptă concret.
Depune separat pentru minori, dacă e cazul
Cetățenia copilului nu vine automat cu a părintelui — se depune cerere separată după obținerea cetățeniei de către părinte.
Întrebări frecvente
Care e diferența dintre articolul 10 și articolul 11?
Ambele privesc redobândirea cetățeniei române, dar se adresează unor situații diferite și au condiții diferite. Articolul 10 se aplică persoanelor care au pierdut cetățenia română și descendenților lor până la gradul II inclusiv. Articolul 11 se aplică celor care au dobândit cetățenia română prin naștere sau adopție și au pierdut-o din motive neimputabile lor, sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor — și descendenților lor până la gradul III. Practic, articolul 11 merge cu un grad de rudenie mai departe și cere mai puține condiții.
Până la ce grad de rudenie pot merge?
Pe articolul 10: descendenți până la gradul II inclusiv — adică copii și nepoți. Pe articolul 11: descendenți până la gradul III — deci și strănepoți. Dacă bunicul sau străbunicul a pierdut cetățenia în condițiile articolului 11, dreptul se transmite mai departe decât mulți se așteaptă.
Ce condiții trebuie îndeplinite?
Articolul 10 trimite la condițiile din articolul 8 alineatul (1) literele b)–e). Articolul 11 trimite doar la literele b), c) și e) — deci una dintre condiții nu i se aplică. Asta e a doua diferență practică importantă între cele două: nu doar cine poate cere, ci și ce trebuie să dovedească.
Îmi pierd cetățenia actuală dacă redobândesc cetățenia română?
Nu din partea României. Legea prevede explicit posibilitatea păstrării cetățeniei străine, iar domiciliul poate rămâne în străinătate — nu ești obligat să te muți în România. Verifică separat însă regulile statului tău actual: unele state nu acceptă dubla cetățenie, iar acolo decizia nu depinde de România.
Unde depun dosarul dacă locuiesc în alt stat?
Cererea se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune personal — sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială și autentică — la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Se poate depune și la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. Ce anume acceptă concret consulatul tău și în ce condiții diferă de la o misiune la alta, așa că verifică pe pagina consulatului tău înainte de a pregăti dosarul.
Cine decide și cât durează?
Dosarul e instrumentat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, iar aprobarea se dă prin ordin al președintelui autorității, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie. Termenele reale variază considerabil în funcție de volum și de completitudinea dosarului — nu publicăm o durată estimativă, pentru că nu avem una verificată la sursă oficială.
Ce se întâmplă cu copiii minori?
Părintele care obține cetățenia română pe articolul 11 poate depune o cerere separată pentru dobândirea cetățeniei de către minor. Este o procedură distinctă, cu dosar propriu — nu se rezolvă automat odată cu al părintelui.
Soțul sau soția primesc automat cetățenia?
Nu. Legea prevede explicit că redobândirea cetățeniei de către unul dintre soți nu produce efecte asupra cetățeniei celuilalt. Soțul cetățean străin sau fără cetățenie poate cere cetățenia română separat, în condițiile legii.
Ai obținut cetățenia — urmează actele
Transcrierea actelor de stare civilă, pașaportul, eventual buletinul. Wizardul ActeRO îți spune ce se rezolvă la consulat, în ce ordine și ce documente pregătești.
Vezi ce acte românești îți trebuie după cetățenie →Surse: Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române (art. 8, 10, 11) · Autoritatea Națională pentru Cetățenie · econsulat.ro
ActeRO nu este consulat și nu oferă consultanță juridică. Programările oficiale sunt gratuite. Informațiile pot fi actualizate — verifică întotdeauna sursa oficială pentru cazuri specifice.