Ai divorțat și vrei numele dinainte. Ce refaci și în ce ordine?
Întrebarea pare simplă, dar are o capcană proaspătă: din mai 2026 regula implicită s-a inversat, iar revenirea la numele dinaintea căsătoriei nu mai este automată. Aici e ce s-a schimbat, plus ordinea exactă în care se refac actele când locuiești în străinătate.
Fără cont · Începi gratuit · 30 de secunde
Regula implicită s-a inversat în 2026
Dacă ai citit undeva că după divorț revii automat la numele dinaintea căsătoriei, informația e din perioada de dinainte de mai 2026. Legea 57/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 364 din 30 aprilie 2026 și în vigoare din 3 mai 2026, a rescris articolul 383 din Codul civil.
Înainte de 3 mai 2026
Fără o înțelegere între soți sau încuviințarea instanței, fiecare fost soț revenea la numele dinaintea căsătoriei.
Din 3 mai 2026
Fiecare alege singur, fără acordul celuilalt. Iar dacă nu alegi, păstrezi numele purtat în timpul căsătoriei.
Consecința practică: revenirea la numele dinainte nu mai este ceva ce ți se întâmplă, ci ceva ce ceri. Instanța ia act de manifestarea de voință prin hotărârea de divorț.
A doua schimbare contează mai ales pentru diaspora: nu mai ai nevoie de acordul fostului soț. Înainte, cine voia să păstreze numele depindea de o înțelegere — ceea ce însemna, pentru cineva plecat, acorduri notariale obținute la distanță.
Ordinea în care se refac actele
Lanțul e strict. Dacă începi de la mijloc, ești trimis înapoi la pasul anterior.
- 1. Mențiunea de divorț pe actul de stare civilă din România. Pentru un divorț pronunțat într-un stat UE, recunoașterea e automată, fără exequatur — vezi divorțul din Italia sau cel din Germania. Fără mențiune, restul e blocat.
- 2. Certificatele cu mențiunile la zi. Certificat de naștere și, după caz, de căsătorie. Ele devin dovada numelui tău actual la toate ghișeele următoare.
- 3. Actul de identitate, dacă ai domiciliu în România. Nu se face la consulat, în nicio țară.
- 4. Pașaportul. Se face la consulat, inclusiv cel cu domiciliul în străinătate.
- 5. Documentele din țara unde locuiești. Se actualizează pe baza celor românești, la autoritatea care le-a emis.
Două termene care chiar au consecințe
15 zile pentru actul de identitate
De la modificarea numelui trebuie solicitat un nou act de identitate în cel mult 15 zile. Depășirea termenului se sancționează cu amendă între 500 și 1000 de lei. Termenul privește cererea, nu eliberarea.
Pașaportul vechi nu mai poate fi folosit
Legea 248/2005, articolul 20 alineatul (4): titularul pașaportului simplu electronic ori al celui simplu temporar are obligația de a nu folosi documentul de călătorie când au intervenit modificări privind datele lui de identificare. Documentul nu se anulează singur, dar nu mai ai voie să-l folosești — indiferent de data de expirare tipărită.
Combinația celor două explică de ce merită să nu amâni: între momentul schimbării numelui și pașaportul nou rămâi, practic, fără document de călătorie utilizabil.
Franța e cazul special: acolo căsătoria nu ți-a schimbat numele
Dacă te-ai căsătorit în Franța, pornești de la o premisă complet diferită față de România — și de aici vine o neconcordanță pe care oamenii o descoperă abia la ghișeu.
În dreptul francez, numele legal rămâne cel de la naștere
Căsătoria nu modifică numele de familie. Numele soțului se folosește ca nom d’usage, adică nume de folosință, iar numele legal — nom de naissance — rămâne neschimbat în actele franceze.
După divorț nu ai de făcut nicio procedură de revenire
Divorțul face să înceteze nom d’usage, nu numele de familie, fiindcă acela nu s-a schimbat niciodată. Rămân doar actualizările administrative. Ca să păstrezi numele fostului soț ai nevoie de acordul lui sau de autorizarea judecătorului, justificată printr-un interes legitim — profesional sau legat de copii (art. 264 din Codul civil francez).
Unde apare problema, concret
În România, căsătoria chiar îți schimbă numele, iar revenirea este o operațiune de stare civilă. Așa se ajunge la situația în care actul francez arată numele de naștere, iar actele românești pe cel de căsătorie — două documente valabile, cu nume diferite, pentru aceeași persoană.
Nu e o eroare de transcriere și nu se rezolvă contestând-o. Se rezolvă înscriind mențiunea de divorț în registrele românești, iar apoi actualizând pașaportul și cartea de identitate.
Ce rezolvi de unde ești și ce cere drum în România
| Pasul | Unde | Observație |
|---|---|---|
| Mențiunea de divorț | Consulat | Recunoaștere automată pentru divorțurile din UE |
| Certificate cu mențiuni | Consulat sau primăria care deține actul | Mențiunile se înscriu pe versoul certificatului |
| Pașaport pe numele nou | Consulat | Inclusiv varianta cu domiciliul în străinătate |
| Carte de identitate | Doar în România | Relevantă doar dacă păstrezi domiciliu în România — vezi de ce nu se face la consulat |
Vestea bună pentru cine are domiciliul în străinătate și nu deține carte de identitate românească: lanțul se poate încheia integral prin consulat, fără deplasare în țară.
Pagini legate
Pași de urmat
Exprimă expres opțiunea de nume
Din 3 mai 2026, dacă nu alegi, păstrezi numele din căsătorie. Dacă vrei numele dinainte, spune asta în procedura de divorț, ca instanța să ia act de manifestarea de voință prin hotărâre.
Operează mențiunea pe actul de stare civilă din România
Pentru un divorț pronunțat într-un stat UE, recunoașterea este automată, iar efectul se înscrie prin mențiune. Fără acest pas, restul lanțului e blocat.
Cere certificatele cu mențiunile la zi
Certificat de naștere și, după caz, de căsătorie, cu mențiunile înscrise. Ele sunt dovada numelui actual pentru toate ghișeele următoare.
Refă actul de identitate în 15 zile, dacă ai domiciliu în România
Termenul legal este de 15 zile de la modificarea numelui, iar depășirea lui se sancționează cu amendă între 500 și 1000 de lei. Cartea de identitate nu se face la consulat.
Schimbă pașaportul, apoi actele locale
Pașaportul pe numele vechi nu mai poate fi folosit. Se face la consulat. Abia după el actualizezi documentele din țara unde locuiești.
Întrebări frecvente
După divorț revin automat la numele dinainte de căsătorie?
Nu, nu mai este automat — și aici s-a schimbat regula. Legea 57/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 364 din 30 aprilie 2026 și în vigoare din 3 mai 2026, a rescris articolul 383 din Codul civil: fiecare dintre soți poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la cel purtat anterior. Iar dacă soții nu aleg, fiecare dintre foștii soți păstrează numele purtat în timpul căsătoriei. Revenirea la numele dinainte este acum o opțiune pe care trebuie să o exprimi.
Deci regula veche era alta?
Exact invers. Înainte, dacă nu exista o înțelegere între soți sau încuviințarea instanței, fiecare fost soț revenea la numele dinaintea căsătoriei. Acum, tăcerea produce efectul opus: păstrezi numele din căsătorie. Multe explicații care circulă online descriu încă regula veche, pentru că schimbarea este din primăvara lui 2026.
Mai am nevoie de acordul fostului soț ca să păstrez numele?
Nu. Aceasta este a doua schimbare adusă de Legea 57/2026: alegerea este a fiecăruia dintre foștii soți, individual, fără să depindă de consimțământul celuilalt. Pentru diaspora asta contează practic — nu mai e nevoie de un acord notarial obținut de la un fost soț aflat în altă țară.
Am divorțat în Franța. E la fel ca în Italia?
Nu, punctul de plecare e diferit. În Franța căsătoria nu îți schimbă numele legal: numele soțului este doar nume de folosință (nom d’usage), iar cel de la naștere rămâne numele tău de familie. După divorț numele de folosință încetează de la sine, fără nicio procedură de revenire. Partea românească rămâne însă aceeași: mențiunea de divorț se înscrie în registrele din România, apoi se schimbă pașaportul și cartea de identitate.
Am divorțat în Italia. De unde încep?
De la mențiunea pe actul de căsătorie din România. Divorțurile pronunțate într-un stat membru UE sunt recunoscute automat, fără exequatur, iar efectul se înscrie prin mențiune pe actul de stare civilă românesc. Până când mențiunea nu este operată, nimic din restul lanțului nu se poate mișca: nu poți obține certificate care să reflecte numele actual și nici acte de identitate pe numele nou.
În cât timp trebuie să-mi schimb buletinul?
În 15 zile de la modificarea numelui trebuie solicitat un nou act de identitate. Depășirea termenului se sancționează cu amendă între 500 și 1000 de lei. Termenul se referă la cerere, nu la eliberare — actul propriu-zis se eliberează, de regulă, în câteva zile lucrătoare.
Pot să mai călătoresc cu pașaportul pe numele vechi până îl schimb?
Nu. Legea 248/2005, articolul 20 alineatul (4), prevede că titularul pașaportului simplu electronic ori al celui simplu temporar are obligația de a nu folosi documentul de călătorie când au intervenit modificări privind datele lui de identificare. Pașaportul nu se anulează singur, dar nu mai ai voie să-l folosești, oricât de departe ar fi data de expirare tipărită pe el.
Ce refac de la consulat și ce cere drum în România?
La consulat se rezolvă pașaportul, inclusiv cel cu domiciliul în străinătate, și partea de stare civilă — înscrierea mențiunii și obținerea certificatelor. Cartea de identitate nu se emite la niciun consulat, deci dacă păstrezi domiciliu în România, actul de identitate cere o deplasare. Dacă ai domiciliul în străinătate și nu ai carte de identitate românească, lanțul se poate încheia fără drum în țară.
Ce fac cu actele din țara unde locuiesc?
Ele vin la final și derivă din cele românești. Documentele locale — act de identitate local, atestat de rezidență, evidența sanitară, permis de conducere — se actualizează la autoritatea care le-a emis, pe baza pașaportului sau a certificatului românesc cu numele nou. Dacă începi cu ele, vei fi trimis înapoi după documentul românesc actualizat.
Nu lăsa lanțul pe jumătate
Cele mai multe blocaje apar pentru că mențiunea de divorț nu a fost operată în România, iar restul actelor nu au de unde porni. Wizardul ActeRO îți arată de unde începe lanțul tău și ce se rezolvă la consulat.
Vezi pașii pentru situația ta →Surse: Legea 57/2026 (MO 364/30.04.2026, în vigoare 3) · Codul civil art. 383 · OUG 97/2005 · Legea 248/2005 art. 20 alin. (4) · Poliția de Frontieră · Direcția Generală de Pașapoarte
ActeRO nu este consulat și nu oferă consultanță juridică. Programările oficiale sunt gratuite. Informațiile pot fi actualizate — verifică întotdeauna sursa oficială pentru cazuri specifice.